Într-un tratat medieval, semnat de un oarecare N. Cholières, aceasta era definită prin formula următoare „...trei lungi, trei scurte, trei albe, trei roşii, trei negre, trei mici, trei mari, trei strâmte, trei late, trei subţiri”. Azi, care este cea mai răspândită formulă pentru definirea acesteia?
În 1735 apare cartea lui Francesco Algarotti, care reprezenta o versiune simplificată a opticii lui Newton. În scurt timp aceasta devine una dintre cele mai populare explicaţii ale fizicii newtoniene. Dar cui era adresată, conform titlului, această carte?
Raspuns: Cartea lui Francesco Algarotti se numea „Newtonianismo per le dame”.
Acest cuvânt provine din limba arabă, făcând parte din familia cuvântului hachich, cânepă, şi a derivatului său hachichia, băutor de cânepă, nume dat, în special în secolul XI, membrilor sectei Bătrânul de pe munte, şeful căreia le inducea un comportament fanatic discipolilor săi, făcându-i să bea hachich, sub influenţa acestui drog, aceştia omorând adesea căpeteniile creştine sau musulmane. Despre ce cuvânt, existent şi în limba română, este vorba ?
Creaţia capitală a lui J. Joyce, „Ulysse”, reprezintă o versiune modernă, parodică a epopeii lui Homer, „Odiseea”, structura romanului repetând-o pe cea a Odiseii, fiecărui capitol din „Ulysse”corespunzându-i un episod al epopeii. Cărui episod al Odiseii îi corespunde, prin urmare, fragmentul în care sunt descrise ezitările tânărului Stephen Dedalus care are de ales între două posibile atitudini intelectuale, fie raţionalismul, pus de comentatori sub semnul lui Aristotel, care i-a dominat de altminteri gândurile şi în episodul Proteus, fie subiectivismul şi idealismul romantic, prin care personajul fusese definit în „Portret al artistului din tinereţe”.
Raspuns: Ezitarea între două posibilităţi corespunde episodului Schylla şi Charibda.
Elementele chimice ale sistemului periodic au fost numite de-a lungul secolelor fie în cinstea unor savanţi remarcabili ca Mendeleev, Fermi, Einstein, fie după locul unde au fost descoperite sau sintetizate, fie în cinstea unor personaje mitologice care se asociau cu proprietăţile lor. Care a fost însă logica savanţilor Edwin Mcmillan şi Philip Abelson care au numit elementul cu numărul 93, descoperit de ei în 1940, anume neptuniu.
Raspuns: În tabelul periodic ca şi in sistemul solar, Neptun se afla dupa Uranus. Elementul 94 avea sa se numească plutoniu
